Articol preluat.

Autoare: Iulia Sidon

Cred că sunt vreo 4 – 5 ani de atunci, de când m-a străfulgerat ideea că mi-ar plăcea să redecorez mobilă, case, locuri. Să vopsesc, să pictez, să-mi dau voie să simt mai mult culorile și amestecul lor. La vremea aceea nu știam nimic despre cum aș putea face eu toate aceste lucruri, dar sămânța era deja pusă în subconștientul hrănitor.

După puțin timp am aflat de vopselele Annie Sloan, vopsele pe bază de apă ce pot fi folosite pe orice suprafață, fără șlefuire. Am participat la un eveniment de prezentare a acestor vopsele, la Rouge Boutique Decor Brașov, magazinul care le distribuie și în prezent. Le-am și testat, atunci, pe loc, și mi s-au părut ceva ieșit din comun. Cum adică să pot vopsi orice cu ele, fără să șlefuiesc, fără să cer ajutorul altora mai puternici decât mine pentru sarcini ce necesită mușchi și ceva cunoștințe inginerești? Sigur e o făcătură, îmi spuneam, cu binecunoscutul scepticism atunci când ceva sună prea bine ca să fie adevărat. Dar mi-am luat inima în dinți și m-am înscris la unul dintre workshop-urile celor de la Rouge Boutique Decor, cel de bază, în care aveam să învăț mai pe larg cum se folosește această vopsea. La un an de la acel workshop, aproape toată mobila din casa mea e vopsită, iar semințele acelea de acum 4 – 5 ani au devenit lăstari măricei. Iar eu sunt mai bucuroasă ca oricând că da, chiar pot crea atunci când îmi dau voie și am cu ce.

Când începi să înveți ceva nou, intri într-un cerc virtuos care îți dă și îți tot dă, ajutându-te să te perfecționezi continuu și să afli din ce în ce mai multe informații folositoare. Le fel mi s-a întâmplat mie săptămâna trecută. Am fost invitată de cei de la magazinul Rouge Boutique Decor să particip la un alt workshop, de data aceasta de introducere în utilizarea unor transferuri și ștampile IOD – Iron Orchid Designs. Workshop-ul m-a atras și prin nume, ”IOD – decor și artă, colorăm ilustrații transferabile”. Nu știam nimic despre ele, dar văzusem pe pagina Facebook câteva obiecte de mobilier decorate cu transferuri colorate care puteau fi ușor confundate cu niște picturi de zile mari. Arătau minunat și, din descrierile și videoclipurile de pe youtube, se și aplicau foarte ușor. Așadar, nerăbdarea mea de a participa la workshop creștea cu fiecare zi.

Am ajuns la Rouge Boutique Decor cu puțin timp înainte de ora programată și am avut timp să mai studiez obiectele vopsite și decorate de ei prin tot felul de tehnici. Mi-am clătit ochii uitându-mă în cărțile și revistele de decor și am pozat un model de pictură tradițională de pe un scaun vechi. ”To do”, mi-am notat în minte, pentru că există și un workshop de pictură tradițională și tare m-aș duce și la acela în viitor. N-am avut de așteptat prea mult și-am început.

La început ni s-au prezentat cele două tipuri de transferuri IOD – Iron Orchid Design existente: gata colorate și alb-negru. Toate produsele IOD (transferuri, ștampile și mulaje) au fost create de două surori din S.U.A., Josie Celio and Sally Griswold, pasionate de obiectele vintage și handmade cu mult înainte de a se transforma într-un trend. Cele două femei cred că fiecare persoană este creativă și poate da naștere unor lucruri minunate, unice, care să o reprezinte. În alegerea numelui pentru brand-ul lor s-au inspirat din caracteristicile pe care ele le văd cele mai definitorii la o femeie, tăria asemeni fierului și delicatețea specifică florilor (iron = fier, orchid = orhidee).

Pe măsură ce priveam transferurile și ascultam poveștile despre cum au fost create și cum se folosesc (produsele au apărut pe piață abia în anul 2016 și au înregistrat un succes uriaș până acum), mă tot gândeam ce norocoasă sunt că sunt acolo. Ni s-au arătat două tipuri de transferuri alb-negru, colorabile, și am fost invitate să alegem un model care ne place, pe care să-l folosim în lucrarea noastră. Era greu să aleg un model, pentru că toate erau foarte frumoase și aș fi stat acolo două zile dacă s-ar fi putut, să le colorez pe toate. Dar cum timpul era totuși măsurat la patru ore de curs, am ales o floare ce semăna cu o hortensie și mi-am zis ”asta e, fie ce-o fi, pe tine te aleg!”.

Pe masa de lucru erau înșirate toate culorile din paletarul Annie Sloan și fiecare dintre noi avea pensule de mai multe dimensiuni, paletă și alte materiale de lucru necesare. Dar deși mie îmi fugeau ochii spre culori, înainte de a le folosi trebuia să învăț să aplic transferul de pe coală pe suprafața de lemn, vopsită în prealabil. M-am uitat eu cu atenție la demonstrație, mi-am frecat palmele una de alta și le-am scuturat de emoție, apoi m-am apucat de treabă. Concluzia mi-a fost destul de simplă: se aplică ușor, fără să te murdărești, dar cu răbdare și ceva mușchi, pentru că trebuie să apeși pe ici, pe colo, unde imaginea se lasă mai greu transferată. Dar poate că a fost, totuși, un aspect legat de forța fizică a brațelor mele, pentru că celelalte doamne aproape terminaseră, iar eu abia transferasem câțiva centimetri pătrați din imagine. ”De făcut flotări”, îmi notez iar în minte, se pare că la activitățile de tip DIY e nevoie și de mușchi. După ce, în sfârșit, am aplicat și eu transferul pe lemn, am rămas blocată. Nu-mi venea să cred că e acolo, pe lemn, de parcă l-aș fi pictat cu îndelungă migală. ”Magie”, mi-am spus, și deja mă apucaseră panicile cu pictura. ”Cum să-l pictez? Dacă-l stric? Ia uite ce frumos e, așa alb-negru cum e el.” Dar creația și decorul de abia acum începeau. Am avut la dispoziție mai bine de o oră să ne alegem culorile preferate, să le combinăm între ele și să pictăm transferul așa cum am dorit, toate acestea pe un fond muzical relaxant și în compania unor femei la fel de încântate de activitatea la care luau parte. ”Mai vin aici, îmi place”, mi-am notat iar în minte, notițele mele înmulțindu-se ca ciupercile după ploaie. Așa pățesc când ceva mă încântă peste măsură.

Pentru că imediat după ce am aplicat transferul, l-am dat și cu lac pe bază de apă, am putut să ne jucăm cum am vrut după aceea, ștergând surplusul de vopsea unde era nevoie, adăugând apă dacă era prea închis sau culoare dacă ni se părea șters. Eu n-am mai ținut cont de logica buchetului de flori și a culorilor specifice și am colorat cum mi-a venit. M-am gândit că natura face multe minuni și sigur s-o găsi pe lume o plantă cu inflorescențe colorate diferit. După ce mi-am terminat tabloul și l-am așezat mai departe de mine, să se usuce, mi-am dat seama că de la distanță e mult mai frumos și capătă o altă profunzime. Fiind tot cu ochii în el pe măsură ce îl pictam, îmi era greu să-l cuprind în ansamblu. Celelalte două doamne au creat niște minunății, alegând foarte bine culorile.

În ultima parte a workshop-ului am făcut cunoștință cu ceva ce pe mine mă bântuie, în sens mai mult decât pozitiv, de atunci încoace: ștampilele IOD. Dacă transferurile sunt gata realizate și nu ne rămâne decât să le aplicăm și/sau să le colorăm, după caz, în cazul ștampilelor, opțiunile de combinare și de aplicare sunt mult mai variate. Este vorba de niște stampile de silicon, care pot fi aplicate pe orice suprafață și combinate între ele după bunul plac. Rezultatul este asemănător unei picturi, dar nu o pictură perfectă, ca în cazul transferurilor, ci una vintage, ce poate fi ușor și natural antichizată. Eu mi-am ales ștampile cu trandafiri și o ștampilă cu scris de mână, pentru că, deh, îmi place să scriu de mână. Mi-a plăcut așa de mult cum a ieșit, chiar dacă n-am știut eu prea bine cum să poziționez ștampilele, încât de atunci mă tot gândesc la o măsuță rotundă și veche de la casa bunicii, măsuță ce știu sigur că și-ar dori niște trandafiri asemănători aplicați pe blat. De-abia aștept să-i fac surpriză și s-o reînnoiesc.

Am plecat de la workshop plină de energie, parcă ieșind dintr-o bulă atemporală în care am uitat de toate lucrurile pe care le-am lăsat acasă. Așa e când ești unde trebuie să fii și ești conștient de asta: nu mai simți trecerea timpului și te lași îmbogățit de tot ce vine către tine. Mi-a plăcut mult, iar când am ajuns acasă și mi-am scos tablourile la vedere, nu-mi venea să cred că în doar patru ore am învățat și am creat atâtea. Da, creativitatea chiar stă cuminte în fiecare dintre noi și așteaptă răbdătoare să îi dăm credit. Fiecare face cât și cum poate, important e să ne dăm voie să începem. Și tu poți vopsi mobilă, și tu poți învăța o mulțime de tehnici de decor și pictură, și tu te poți juca, lăsând culorile să-ți intre în casă (și de ce nu, în viață).

Iulia Sidon este autoare a site-ului Scriu pe drum și mic meșteșugar de lucrușoare handmade pe Decoupage, crafts and more

Mulțumim frumos Iulia pentru articol. Te așteptăm cu drag la noi și cu alte ocazii!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.